Arhiepiscopul Ciprian al Ciprului, spânzurat de otomani la Nicosia la 9 iulie 1821, a petrecut aproape douăzeci de ani în Țările Românești. A slujit la biserica domnească din Iași, sub ocrotirea domnului Mihai Suțu, și s-a întors în Cipru ca să întemeieze școala care este astăzi Gimnaziul Pagkyprio.
O însemnare din 1910 și una din 1918 vorbesc despre icoana unui ctitor „moldovlah” la biserica Panaghia Faneromeni din Nicosia. Icoana există și astăzi: îl înfățișează pe Hagi Iosif, dragomanul Ciprului din secolul al XVIII-lea, împreună cu familia lui.
Miercuri, 14 octombrie 2026, ora 19:00, la Ambasada României din Nicosia: prezentarea traducerilor românești din literatura cipriotă, la 66 de ani de relații diplomatice româno-cipriote.
Mihai (Eminovici) Eminescu (n. 15 ianuarie 1850 la Botoşani sau Ipoteşti- m. 15 iunie 1889, Bucureşti), de profesie jurnalist, poet, prozator, ales post-mortem membru al Academiei Române la 28 octombrie 1948. Este considerat de criticii literari poetul naţional
Mihai Eminescu a scris în ziarul Timpul la data de 14 august 1882 că „Biserica este mama spirituală a neamului nostru românesc”.
Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitorul muşatin căruia, pentru sfinţenia faptelor sale, poporul român de pretutindeni îi înalţă, din adâncul conştiinţei sale, un prinos de mulţumire şi recunoştinţă.
Insula Cipru are o bogată moştenire culturală şi religioasă. Mai multe biserici se află pe lista patrimoniului oficial UNESCO, acestea fiind situate în munții
Biserica Ortodoxă este preocupată de rezolvarea problemelor de mediu și a crizei ecologice îndemnând, potrivit învățăturii creștine, la respect faţă de creaţie şi la un efort comun pentru protecţia mediului înconjurător.
Impresionează la Nicolae Iorga atașamentul și mai ales respectul pentru meleagurile natale.
Urmăriți un scurt documentar despre istoria bimilenară a Bisericii Ciprului.