Suntem în Anul omagial al rugăciunii, iar de luni, 7 martie, începe Postul Sfintelor Paști, dublă ocazie de introspecție, motiv „să intrăm în cămară” și să reflectăm la relația noastră cu Dumnezeu și cu semenii, la modul în care ne rugăm, trăim și simțim creștinește.
„Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii” (Rom. 13, 12). Noaptea ajunge la sfârșitul ei, iar ziua se apropie. Noaptea a înaintat; zorii zilei sunt deja aproape.
„Evanghelia ne spune în esență că oamenii vor fi judecați pentru neomenie, pentru lipsă de iubire milostivă față de cei aflați în dificultăți. Și concluzia este că, fără iubire milostivă, nimeni nu se poate mântui.”
Mai ales în perioada premergătoare Crăciunului, suntem invadați de tot felul de stimuli: beculețe, reclame, moși și zurgălăi. Iar Nașterea Domnului rămâne adesea uitată în societate, undeva în fundal.
„Rostul vieții este primirea și rodirea cuvântului lui Dumnezeu”, a spus duminică Patriarhul Daniel. Doar oamenii cu inima curată și bună fac cuvântul lui Dumnezeu să rodească gânduri, cuvinte și fapte bune. Preafericirea Sa a explicat ce înseamnă să ai inimă curată și bună, terenul fertil pentru roadele spirituale.
Citirea Sfintei Scripturi si a Scrierilor Sfintilor Parinti este o activitate spirituala foarte necesara mai ales in lumea de astazi, marcata de fenomenul secularizarii, perceput ca instrainare spirituala a omului de Dumnezeu…
În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova
Mihai Eminescu a scris în ziarul Timpul la data de 14 august 1882 că „Biserica este mama spirituală a neamului nostru românesc”.
Postul este eliberarea de sub robia noastră faţă de păcat, din temniţa „acestei lumi”. Iar pericopa evanghelică a acestei ultime Duminici (Matei, VI, 14—21) stabileşte condiţiile acestei eliberări.