Mihai (Eminovici) Eminescu (n. 15 ianuarie 1850 la Botoşani sau Ipoteşti- m. 15 iunie 1889, Bucureşti), de profesie jurnalist, poet, prozator, ales post-mortem membru al Academiei Române la 28 octombrie 1948. Este considerat de criticii literari poetul naţional al
Mihai Eminescu a scris în ziarul Timpul la data de 14 august 1882 că „Biserica este mama spirituală a neamului nostru românesc”.
Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitorul muşatin căruia, pentru sfinţenia faptelor sale, poporul român de pretutindeni îi înalţă, din adâncul conştiinţei sale, un prinos de mulţumire şi recunoştinţă.
Insula Cipru are o bogată moştenire culturală şi religioasă. Mai multe biserici se află pe lista patrimoniului oficial UNESCO, acestea fiind situate în munții Troodos,
Biserica Ortodoxă este preocupată de rezolvarea problemelor de mediu și a crizei ecologice îndemnând, potrivit învățăturii creștine, la respect faţă de creaţie şi la un efort comun pentru protecţia mediului înconjurător.
Impresionează la Nicolae Iorga atașamentul și mai ales respectul pentru meleagurile natale.
Urmăriți un scurt documentar despre istoria bimilenară a Bisericii Ciprului.
Românii plecați în toată lumea se simt mai aproape de casă atunci când se adună duminica la Sfânta Liturghie și se roagă în limba maternă.
Eminescu face trecerea de la litera moartă, inertă şi încremenită, ca o hieroglifă, la o rostire exemplară, prin poezie, ca formă aleasă de rugăciune.
Organizația Mondială a sănătății (OMS sau WHO-World Health Organisation) a hotărât ca în fiecare an ziua de 31 mai să fie Ziua Internațională împotriva Tutunului, pentru a reaminti publicului din întreaga lume, consecințele dăunătoare ale fumatului.