În Duminica a 6-a după Paști, a vindecării orbului din naștere, Pr. Petre Matei, trimisul oficial al Patriarhiei Române în Cipru, a săvârșit Sfânta Liturghie la Biserica Sfântul Pavel, care găzduiește Comunitatea Ortodoxă Română din Nicosia și din împrejurimi.
Strana, împreună cu toți credincioșii Români prezenți, au cântat pentru ultima oară anul acesta cântarea pascală „Hristos a Înviat”.
În cuvântul de învățătură Părintele comunității a vorbit despre sensul pericopei evanghelice. Nu este prima oară când îl vedem pe Mântuitorul Hristos vindecând pe cineva bolnav. Dar în cazul vindecării de astăzi există o diferență față de celelalte vindecări: bolnavul nu este vinovat pentru boala sa. În alte vindecări ale Mântuitorului observăm îndemnul Lui către omul vindecat: „Iată te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuiești, ca să nu-ți fie ceva mai rău” (In. 5, 14), ceea ce ne face să înțelegem că motivul bolii trupești este boala sufletească. Dar în cazul evangheliei de astăzi, Mântuitorul ne spune clar că nici el și nici părinții lui nu erau vinovați pentru orbirea lui din naștere. De altfel, orbul nici nu avea cum să fie vinovat tocmai pentru că se născuse orb, deci nu avea când să fi păcătuit.
Așadar, motivul pentru care Dumnezeu a permis ca acel om să se nască orb a fost ca prin el să se arate dumnezeirea Mântuitorului Hristos.
Părintele a mai subliniat paradoxul pe care îl observăm la personajele din pericopă. Orbul din naștere deși nu avea vederea fizică, avea totuși vederea duhovnicească din moment ce a recunoscut în Cel care l-a vindecat pe omul lui Dumnezeu. De cealaltă parte, Fariseii deși aveau vederea fizică erau orbi duhovnicește, neputând să recunoască în persoana Mântuitorului pe Fiul lui Dumnezeu.
Această orbire duhovnicească este foarte prezentă în lume și, din nefericire, și în țara noastră, unde deși majoritatea Românilor ne declarăm Creștini Ortodocși atunci când suntem chemați să dăm mărturie a credinței noastre și să apărăm valorile tradiționale creștine, din păcate foarte mulți dintre noi rămânem orbi duhovnicește. Ne încurcăm și rămânem blocați în detalii -de foarte multe ori fiind manipulați de cei care ar fi trebuit să slujească adevărul și să informeze oamenii corect- și nu vedem ceea ce este important. Exact așa au procedat Fariseii din evanghelia de astăzi care deși aveau în fața lor pe un orb din naștere vindecat, nu au putut să treacă peste faptul că vindecarea lui a avut loc într-o Sâmbătă, ca și cum Sâmbăta este mai importantă decât vindecarea unui om.
La sfârșitul predicii, Pr. Matei i-a îndemnat pe credincioși să mulțumim și să dăm mereu slavă lui Dumnezeu pentru sănătatea pe care o avem și pe care poate nu știm mereu să o apreciem. În acest sens le-a povestit o istorioară, pe care a auzit-o și dânsul la vrednicul de pomenire Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală:
„Într-un tren se afla un pasager care se uita pe fereastră și în fiecare clipă exclama: Minunat! Extraordinar! Uluitor. Cei care se aflau lângă el au crezut că nu prea este sănătos. După ce trenul a mai mers câțiva km și omul nu se oprea din a se minuna cineva din compartiment nu s-a mai abținut și l-a luat la întrebări: Ce ai, omule de te tot minunezi atâta? Ce vezi de e așa minunat și uluitor? Nu vezi că exagerezi și ne scoți pe toți din sărite? Atunci omul s-a scuzat și a încercat să se scuze spunând: Am ieșit astăzi din spital. Până azi eram orb din naștere. Am fost operat și pentru prima oară văd minunățiile din jurul meu. Ceea ce pentru voi este un lucru obișnuit, pentru mine este minunat și uluitor!”
La sfârșitul Sfintei Liturghii credincioșii au venit în număr mare împreună cu copilașii lor să se împărtășească cu Trupul și Sângele Mântuitorului spre iertarea păcatelor și spre viața de veci.
Publicat de cor-nicosia.com
